Străină

Mă uit şi-i întuneric. Mă uit şi caut lumina din vasta beznă de pe cer. Mă uit şi observ cum urcă, sfios, treptele raiului. Ocrotitorul şi nimicitorul meu. Al nostru. Dătătorul de viaţă şi hoţul de clipe. Indispensabilul nedorit. Şi mă uit spre el, captivată…orbită.

Maşina merge repede; parcă prea repede. Ce n-aş da să se oprească-n loc –şi maşina, şi timpul care parcă accelereazā odată cu schimbarea vitezei. Un copac acoperă soarele, al meu soare. Al nostru. Îmi mut privirea sprea dealurile-nverzite. Am un gol în stomac…ar putea fi ori multitudinea de emoţii, ori răul de maşină.

Cercetez cerul, acum azuriu, cu ochii goi, lipsiţi de expresivitate. Se spune că ochii sunt fereastra sufletului; bine de ştiut că sunt lipsită de aşa ceva. Totuşi, mă simt oricum numai goală nu. Sunt uimită, fericită, furioasă şi tristă. Sunt plină de emoţii. Şi, totuşi, ochii-mi sunt goi. Şi mă-ntreb dacă nu cumva îmi maschez faţă de mine însumi goliciunea şi incapabilitatea de a simţi ceva prin atâtea emoţii. Mă întreb de ce nu pot plânge.

Şi mă uit spre al meu soare, căci mi-a văzut toate necazurile şi s-a supărat cu mine; şi mi-a văzut toate bucuriile şi s-a fericit cu mine. Îi povestesc despre cum mă simt. Străină în al meu corp. În a mea fiinţă. Îi povestesc despre tine. Vreau să mă întind, s-ajung spre cer. Să zbor şi să fiu alături de soare… şi să mă umplu de sentimente. Îmi zâmbeşte, iar eu îi zâmbesc înapoi şi cad, şi tot cad…

“Your body is a work of art”

“《Your body is a work of art!》But not if you have acne. nor stretch marks. nor cellulite. nor moles. nor wide shoulders. nor narrow ones. and definitely not if you have a small chest. nor a large one. oh and for sure not if you have body hair. nor a small dick.”

Who are you to tell anybody such a thing? Could you ever compare a Rembrandt to a Picasso? Two works of art done by two different artist who lived in different times, different ways, having completely different views. “Your body is a work of art!”. Then stop shaming the ones who don’t fit your aesthetic ideal. A painting is just dried paste on a canvas. You only see the surface of it, but what matters is the quality of the canvas. It’s what will ensure that the scenery won’t chip away with time. So why don’t you get to know the canvas? Why don’t you get to know the person before judging their appearance?

Does a work of art ever lose its value when people get to admire it? Of course not! It’s just as beautiful and valuable as it was before. Why do you tell us we are works of art and not treat us as such? Losing your “purity” and sleeping with a bunch of people should not ever affect your worth. You are just valuable as before.

“Your body is a work of art!” shouldn’t mean “You should be kept in a room where no one can see, hear or touch you.”. You choose what you want to do with your own artwork. If you want to keep it for yourself, that is amazing. If you want to “share” it with others, that’s incredible. You are the artist. You make the rules.

an entry in my diary…

April 7th 2020

~day 28 of self-isolation~

Life’s pretty hectic these days…I miss observing random people passing by. I miss falling a tiny bit for every pretty girl and handsome peer sitting at the table next to mine. Nothing happens anymore yet so much has changed. It all changes. Every single day. Pretty crazy, right? I miss hugging and kissing my friends…and I miss the people i never got to meet. How unfortunate, I could’ve met my soulmate at the coffee shop, right before heading to class…I dream of the day I’ll get to go outside again and fall in love with every person that comess to sight. Someday…

Sistemul de învățământ din România

Cu câteva ore în urmă, am dat de un articol postat pe impact.ro, denumit:”Selly, aspru criticat de un fost ministru al Educației. Ce a putut să spună despre cunoscutul vlogger”. Curioasă, l-am citit. Țin să menționez că nu am vizionat niciodată un videoclip de al său(excepție făcând cel ce urmează să îl menționez) şi opinia mea nu este afectată cu nimic de nivelul acestuia de “popularitate” ori numărul de “subscriberi” pe care îi are. În primul rând, am să dezbat videoclipul postat de Selly în data de 30 iunie 2020, intitulat “AM PICAT BACU”. Îmi voi amesteca părerile şi explicațiile mele personale cu cele ale vlogger-ului(ale sale se vor afla în ghilimele), aşa că vă încurajez să vizionați întâi videoclipul de pe canalul său de Youtube. Încă din primele minute, acesta a făcut clar faptul că titlu este clickbait, dorind ca opinia sa să ajungă la o audiență cât mai largă, fiind conştient de faptul că un titlu “serios” nu ar fi atractiv pentru publicul doritor de scandaluri şi drame. Youtuber-ul menționează cum că sistemul de învățământ din România este ineficient vremurilor pe care le trăim. În societatea de astăzi, au apărut noi meserii, iar altele au dispărut. Lumea din jurul nostru se schimbă constant. De ce să învățăm aceleaşi lucruri, predate în vremuri complet diferite, ce nu ne ajută spre a ne descurca în ceea ce înseamnă viața de adult în 2020? De ce să memorăm pentru Bacalaureat părerile altora față de diverse subiecte, în loc să fim învățați să gândim pentru noi înşine? Lucrurile pe care le învățăm la şcoală ar trebui să aibă o aplicabilitate în viața de zi cu zi…cel puțin cele predate în anii de liceu.  “Oamenii cu putere de decizie sunt sau proşti, sau ticăloşi, sau ambele.” Nu se doreşte ca viitorii adulți să fie persoane educate, ci se doreşte a crea roboței ce vor îndeplini orice sarcină dată de către cei de la conducere, fără a contesta deciziile luate de aceştia. România are nevoie de educație financiară. Suntem o țară săracă comparativ cu restul Uniunii Europene, iar oamenii nu sunt conştienți de ce înseamnă a investi, a lua împrumituri, a plăti în rate, cursul valutar şi aşa mai departe. “La 18 ani nu ştiu să acord prim ajutor.” Un lucru atât de necesar, ce ar putea fi învățat în două ore de curs, nu este predat în instituțiile de învățământ din România. Educația sexuală, de asemenea, este respinsă din acestea ori predată mult prea vag, fără a oferi suficiente informații. Tinerii din România nu ştiu ce este o boală cu transmitere sexuală, ce consecințe are, metode contraceptive, teoria din spatele unui ciclu menstrual, anatomia părților genitale, modul de utilizare a absorbantelor/ prezervativelor şi multe altele ce ar trebui discutate, fără jenă, la ora de educație sexuală(care ar trebui să fie obligatorie, mai ales în liceu). Educația civică(atunci când este prezentă în orarul elevilor) este, de asemenea, vagă, neoferind toate informațiile necesare legate de drepturi, legi, obligații şi orice alt aspect politic(inclusiv discuția despre corupția din România). “Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la investiția în educație.”  Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că multe şcoli de stat sunt dărăpănate, nu au încălzire, toalete, săli de clasă, bănci, cadre didactice sau manuale suficiente. “Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul analfabeți funcționali.” Mai exact, 40% din populația României sunt analfabeți funcționali. Acest număr imens este motivul pentru care ajung în poziții administrative persoane incapabile de a-şi îndeplini sarcinile, de a conduce şi de a ajuta populația într-un mod adecvat, în loc să bage sub preş orice subiect cu care aceştia nu sunt de acord pe simplul motiv că nu au fost nici ei educați suficient cât să înțeleagă importanța lor(ahem, educația sexuală şi interzicerea referirii la gen ca a fi separat de sex, ahem). “Toceşti 3 pagini din punctul altuia de vedere.” Şcoala nu ar trebui să te îndemne spre a reda cuvânt cu cuvânt orice ți se spune. Ar trebui să înveți cum să-ți formezi peopriul punct de vedere, cum să-l argumentezi şi cum să gestionezi o situație în care ceilalți nu sunt de acord cu punctul tău de vedere. O altă problemă adânc înrădăcinată în sistem este nevoia de meditații. Acesta creează teste care necesită o altfel de pregătire decât cea din programă, ceea ce nu este normal. În data de 19 iunie 2020, Luminița Barcari, secretar de stat din cadrul Ministerului Educației, a făcut următoarea declarație în cadrul ştirilor de la Digi24, cu referire la proba de la matematică a Evaluării Naționale de anul acesta: „Un copil care învață la școală, nu neapărat cu meditații, ar fi putut să ia 5-6.” Nu este normal ca un copil ce îşi permite să plătească meditații să aibe un avantaj atât de mare față de un altul ce nu are o situație financiară prea bună. Una dintre principalele valori ale democrației este egalitatea în drepturi, şanse, etc: Unde sunt şansele egale? A fost şi va fi în continuare încălcat un drept fundamental timp de mai bine de 50 de ani. Părinții mei, care au terminat şcoala în timpul comunismului, au plătit şi ei profesori care să le dea meditații. De ce nu s-a schimbat nimic în 30 de ani? De ce persistă lipsa de interes față de populația acestei țări? Motivul pentru care nu există inițiative spre o schimbare(în bine) este faptul că nu suntem învățați care ne sunt drepturile şi obligațiile, legile țării, sistemul politic din România comparat cu alte sisteme politice, relația cu Uniunea Europeană şi valorile acesteia, etc. Acelaşi sistem care ne încalcă drepturile, se asigură că nu vom şti acest fapt. “18% dintre elevi abandonează şcoala, aproape o cincime.” Este o lipsă totală de investiții şi interes față de instituțiile de învățământ(deseori rămase cam în paragină, statul refuzând să găsească soluții) şi față de persoanele cu puține posibilități de transport, cazare sau insistențele din cadrul celor din jur asupra abandonului şcolar. Părinții şi tutorii legali ai elevilor trebuie informați cu privire la beneficiile educației şi posibilele costuri, fiind ajutați financiar în cazul în care nu îşi pot permite a le achita. “Educația e temelia unui stat…e singura ce poate schimba ceva.” O educație complexă ce poate fi aplicată în continuare este mult mai valoroasă decât una bogată în teorie. Ne plângem că suntem denumiți “needucați” în străinătate, dar nu admitem că problema începe în instituțiile de învățământ. Pretindem că în ’89 ne-am schimbat şi că acum suntem minunați şi nu mai există astfel de situații, pe când “singurul lucru ce s-a schimbat sunt oamenii care profită de pe urma problemelor din România.” “Suntem învățați că istoria e ce a fost demult, acum sute de ani, dar şi ce a fost acum 20-10-5 ani este tot istorie, şi e mult mai folositoare față de cea de acum 500 de ani…de ce să învăț anii de domnie şi numărul de războaie duse de Ştefan cel Mare? Nu mai bine ne este predată relația dintre evenimente? Ce a dus la ce revoltă şi cum s-au rezolvat lucrurile?” Ne-ar fi de un milion de ori mai util să privim logic faptele şi să învățăm şi dintr-un trecut mai apropiat, decât să memorăm caiete întregi. De asemenea, avem nevoie de o oră de consiliere în carieră. “80% dintre cetățeni ajung să lucreze în alt domeniu decât cel studiat în facultate.” Nu este normal să ni se impună să ştim ce dorim să facem în viitor dacă nu ni s-a oferit oportunitatea să descoperim ceea ce ne face plăcere şi ce ne poate aduce un venit. A face o facultate pe care nu o vei folosi în carieră este pierdere de timp şi bani atât pentru studenți, cât şi pentru stat. Pe final, Selly dă câteva sfaturi legate de învățarea individuală:”Şcoala nu e grea, e ineficientă…încetați să vă mai bazați pe sistemul de învățământ din România…pe Internet puteți să învățați ce doriți voi…învățați pe cont propriu! Utilizați Internetul şi ca să învățați…este cea mai mare revoluție tehnologică şi informațională pe care o puteți avea…nu spun să nu învățați la şcoală. Spun să fiți conştienți că multe lucruri de acolo nu vă vor ajuta în viață.”, “Vei ajunge la o slujbă de birou pe care o urăşti şi vei spune:《Credeam că asta trebuie să fac…asta mi s-a spus la liceu…nu contează să faci ce-ți place, contează să fii un om cu stare, un om realizat în viață.》”, “Libertatea este cea mai de preț chestie pe care o puteți avea.” Concluzionând această primă porțiune a postării mele, Selly şi-a exprimat opinia în videoclipul său, aducând argumente şi exemple valide, punând în evidență motivul pentru care sistemul de învățământ din România este unul prost. Daniel Funeriu, un fost ministru al Educației, şi-a exprimat părerea printr-o postare pe Facebook, criticându-l pe vlogger şi susținând că nu ştie despre ce vorbeşte:”S-a schimbat teorema lui Pitagora și eu nu știu? A schimbat tik-tok derivata lui X pătrat și nu ne-a spus? Fizica ne învață despre ultimele descoperiri, geografia… ce să mai zic: tot Everest e cel mai înalt vârf, iar când mă uit pe hartă văd Pacificul tot la locul lui. Harta României e cea din 2020, iar istoria medievală cam tot aia.” Acesta este un exemplu perfect de analfabet funcțional. A ratat focusul şi semnificația cuvintelor absolventului, aruncând vorbe la întâmplate, fără a structura argumente valide şi relevante discuției. ”O maimuță încălțată și needucată cu figuri în cap”, l-a denumit fostul ministru pe Selly. Aparent, în secolul XXI, într-o țară democrată, un tânăr ce îşi exprimă nemulțumirea într-un mod cât de respectuos posibil, argumentând motivul pentru care are acea nemulțumire este un animal de la circ needucat şi cu “fițe”. Aha, am înțeles acum, bine de ştiut. “Măi copii: puneți mâna pe carte, ascultați-vă profesorii și învățați pe rupte. Dacă mergeți la școală, nu acumulați absențe, învățați 3-4 ore zilnic acasă, faceți sport, nu beți, nu fumați, nu vă drogați, trust me: o să vă fie bine.
Dacă nu faceți asta, dar dați zilnic vina pe școală, pe profesori, pe ministru, pe societatea asta nașpa, riscul e mare ca, dacă nu deveniți vedete de tiktok, să o dați sever în bară.”, a mai adăugat Daniel Funeriu. Orele petrecute la şcoală sunt 6. A mai învăța 4 ore acasă ar însemna că 10 ore din zi sunt alocate acestei activități. Dacă includem timpul petrecut spre şi dinspre şcoală, avem deja 11 ore pierdute. Dormim 8 ore, 19 ore sunt pierdute. Alocăm vreo 2 ore pentru a lua masa. Astfel, rămân 3 ore pentru a le petrece cu familia, prietenii şi făcând activitățile care ne aduc plăcere. E ireal să restricționezi un copil la 3 ore de timp liber pe zi. Nu ar trebui să înveți acasă. Nu ar trebui să petreci 4 ore memorând un manual de geografie. Ar trebui ca ora de la şcoală să fie utilizată spre a explica într-un mod logic materia, copiii nefiind obligați să învețe numere ca nişte roboței, ci îndemnați să gândească şi să explice. Absențele pot fi acumulate din motive de sănătate sau lipsa posibilităților de transport. Fiind fost ministru al Educației, ar trebui să îi îndemne pe copii să ceară ajutorul în acele situații, nu să se simtă prost pentru că au absentat de la cursuri. “Chiulul” este datorat de lipsa de interacțiune din timpul orelor. Un elev nu va pleca de la o oră ce îl ține activ şi la care simte că într-adevăr îi va folosi în viață. Mai departe, a spune “nu beți, nu fumați, nu vă drogați” nu îi va face pe copii să renunțe la orice tentativă de a săvârşi acele acțiuni. Este nevoie de o oră dedicată discuției deschise despre astfel de substanțe, compoziția lor, efectele asupra oamenilor, adicția, a spune “nu” şi aşa mai departe. Domnule Daniel Funeriu, mi se rupe sufletul când văd că astfel de persoane lipsite de orice perspectivă şi logică se află(sau se aflau) în astfel de poziții importante. Cu tot respectul, dacă o fată de 14 ani, absolventă a clasei a VIII-a, înțelege cât de prost e sistemul de învățământ din România, în timp ce un fost ministru al Educației “ia la mişto” un absolvent de clasa a XII-a ce doreşte doar binele viitoarelor generații, problema este tare gravă. Îmi este milă atât de mine, cât şi de cei ce vor urma.

Days spent in front of my windows…

In the past 2 and a half months, I’ve been spending my time sitting in bed, listening to music and looking through my windows at my neighbour’s apple trees. It’s hard, sometimes, to feel so alone. I appreciate having time with myself, but I really miss hugging people. Smiling at trees makes me feel a little less alone. I know that they have been there even before I was born and they’ll never leave me–I can always come to my room and say hi to them. They would always wave back to me. Hearing the birds that have made nests in my backyard gives me hope. Life might be still for us, but it finally gave the earth some time to breathe. It gave us time to reflect at everything. Days have passed so much more quickly. I have to admit that I needed this time alone, spent in front of my windows. I had to breathe. I had to pause my life for a while and realize I will be alright. We will be alright. This Tuesday, I will finally be able to go to school. I miss my classmates so much…I will be able to go with them to the park and goof around…In a month, I’ll hopefully be able to visit the coffee shop I used to spent so much time at after school. I’ll be able to go to the library. I’ll be able to take a million photos of the beautiful buildings in the city centre. This whole situation did a lot of harm and stole a bunch of opportunities and experiences from all of us. But if it made us realize how our lives could be turned upside down in a matter of days and that we should live in the moment, than that is a great lesson. Mourn the ones who didn’t make it, the concerts you’ve missed, the distance you need to put between others. But be happy that it’s almost over(hopefully). I hope that I’ll get to bathe in the sea this summer. So think about what you want to do this summer. And act accordingly. Respect the boundaries and rules you’re given and live in the moment. The time spent in front of our windows is close to an end. Take care of others and be kind. Stay safe!

Some bad poetry, haha

Birds are singing in my back yard
In the tree that longs for summer
And I’m sitting, sound asleep
Dreaming of a lover.

For she’s a petunia,
While I am a narcissus.
“Not meant to be”, I think
As I’m dancing sound asleep.

“Who am I to dream of her,
The one who’s born inside my head? And who am I to talk about
The garden in my head?”

I wake up, it feels unreal,
And here I am, inside my bed
With no lover by my side
And no hand to hold in mine.

Who am I?

One of my teachers had a really cool idea of having one class per week dedicated to feelings and time management. The topics we touched on really made me think about who I truly am—since I haven’t gotten the chance to think about myself in quite some time. She gave us a list of words: authenticity, comfort, equality, friendship, humour, kindness, respect, balance, communication, fairness, joy, influence, leadership, responsibility, courage, community, faith, education, inspiration, personal development, spirituality, business, compassion, celebrity, happiness, integrity, love, stability, career, contribution, family, health, intimacy, loyalty, status, challenge, creativity, financial independence, hobbies, investing, meaningful work, success, change, curiosity, liberty, honesty, equity, optimism, travelling, partnership, knowing, relaxing, relationships, tolerance, reputation, unique experiences. She made us choose between 5 and 10 words out of that list that we consider best describe ourselves and our activities. In my case, I chose authenticity, personal development, balance, compassion, meaningful work and liberty. What happens when we do not get enough of one of those important things? For example, even though authenticity is insanely important for me and my work, I sometimes try to inspire from others opinions, work, etc. Sometimes I end up comparing myself to everyone else and I start doing things in a way that does not resonate with who I am. Authenticity is off, which leads to personal development to turn off(since I am no longer learning from others, but copying), same with balance(no balance between my style of work and others’), compassion(I lose compassion for myself), meaningful work(it has no meaning for me because it was not done using my personal ideas and style) and liberty(I lose the liberty of being myself). This was the moment I realised why a lot of things keep going wrong sometimes–I am the trouble-maker in my own story. Not everything going wrong is someone else’s fault. It is my own for ignoring my fundamentals. Of course that others can f*** up your life too, but that’s out of your control. Instead of focusing on the bad you receive from others, focus on the bad you receive from yourself, and change that.

“I’m not like other girls”

What does “I’m not like other girls” mean? Of course you’re not like other girls. We’re not the same. Maybe you don’t sing as beautifully as that amazing girl in your music class. Or you do not draw as nice and neat as the quiet girl in your art class. You probably don’t know as much about literature as the nerdy girl in your english class. You think you’re not talented enough. Is that why you think you’re “not like other girls”? Is it because you don’t think you’re pretty enough? Is it because you think the things you like are not cool enough? “I’m not like other girls.” That’s right. And you shouldn’t be. We have interests, hobbies, talents, personalities. Why would we try to make all of those things that are a part of us fit into a tiny box of what we should be like? “Different” is not a bad word. It’s “diversity”. It’s “human”. It’s “us”. “I’m not like other girls.” Let’s correct that sentence:”I’m not like others.” There you go, it’s so much better now! If we were to find a characteristic that every single human being on this Earth has, we wouldn’t have an answear. We’re all way too different for such a generalisation. I stand by other girls because “I’m not like other girls”. I stand by everyone because “I’m not like others”. If we do not protect uniqueness and diversity, who will?